Categories
Starea Ideilor

Cum ar arăta societatea pe care tu ai construi-o?

Cum ar arăta o societate pe care tu ai construi-o? Ce reguli și ce principii de bază ar avea? Ce fel de instituții ai dezvolta?

Confruntați cu o astfel de întrebare, există o probabilitate mare să ne gândim la acele lucruri care ne afectează acum pe fiecare dintre noi și să vrem să le schimbăm, sau să ne gândim la ce ne avantajează și să vrem să păstrăm acele lucruri. Dacă suntem în poziția de angajatori, poate ne vom dori mai puține reglementări pentru protecția salariaților. Dacă suntem niște angajați, ne vom dori tocmai contrariul. Dacă suntem niște dezvoltatori imobiliari, ne vom dori o legislație fără obstacole în calea distrugerii spațiilor verzi. Dacă locuim într-un cartier aglomerat de clădiri, ne vom dori parcuri. Și așa mai departe.

Dar dacă nu am avea tot acest context în care știm exact cine suntem, ce preferințe și ce interese avem, ce ne afectează și ce ne avantajează?

Un astfel de exercițiu de imaginație propunea filosoful John Rawls: cum ar arăta lucrurile dacă societatea pe care am construi-o ar fi una complet nouă, în care nu știm nimic despre cine ar urma să fim noi în acea societate? Nu am ști nimic despre familia în care ne-am naște, despre posibilitățile materiale ale acelei familii, despre etnia noastră, despre gen, preferințe, abilități sau dizabilități.

În lucrarea O Teorie a Dreptății, John Rawls a dezvoltat acest concept de ”văl al ignoranței”, care, în esență, spune că principiile care ar trebui să stea la baza unei societăți corecte sunt acelea stabilite într-un contract social pe care membrii unei societăți l-ar agrea din spatele acestui văl, care îi împiedică să știe dinainte locul pe care îl vor ocupa în societate.

Ideea e foarte profundă în simplitatea ei și poate fi transpusă aproape tuturor situațiilor din viața de zi cu zi: de exemplu, când negociem prețul unui produs sau serviciu, o facem gândindu-le și la ce este corect pentru cealaltă parte? Dar dacă ar trebui să negociem condițiile unui contract fără să știm ce calitate am avea în acel contract, cum am negocia?

De exemplu, dacă ați semnat vreodată un contract de furnizare de utilități sau de telefonie mobilă, știți că regulile sunt profund înclinate în favoarea furnizorului. Există companii de telefonie mobilă care, prin contractul încheiat cu abonații, își rezervă dreptul de a-i notifica cu privire la modificările contractuale prin SMS. În schimb, abonații pot să contacteze în mod valabil compania doar prin apel telefonic înregistrat sau prin notificare transmisă prin serviciile poștale. Dacă astfel de contracte ar fi redactate din spatele unui văl al ignoranței, poate ar avea clauze mai echitabile.

Revenind la ”contractul social”, în absența acestui văl de ignoranță propus de John Rawls, un bărbat, alb, educat, bogat, cunoscându-și poziția, își va dori ca felul în care arată societatea să îl avantajeze în continuare. Dar dacă ar fi forțat să se gândească la faptul că într-o nouă societate imaginară pe care el o construiește ar putea să fie femeie, ar putea să fie sărac, sau să aparțină unei minorități? Probabil că și-ar dori ca regulile societății să fie corecte pentru toată lumea, indiferent de aceste caracteristici.

Iar principiile unei astfel de societăți corecte, așa cum le expunea Rawls, ar fi următoarele: 1) societatea ar trebui să fie organizată astfel încât cea mai mare libertate să fie asigurată tuturor membrilor, limitată doar de ideea că libertatea unui membru nu trebuie să afecteze libertatea altuia; 2) inegalitățile, fie că sunt economice, fie că sunt sociale, pot să existe, însă doar dacă a) inegalitățile sunt necesare ca să asigure egalitate de oportunitate (adică oricine poate să ocupe o funcție sau poziție de putere), sau b) inegalitățile sunt în beneficiul celor mai dezavantajați din societate.

Această din urmă idee (2b) se numește ”principiul diferenței”. În esență, principiul evită o egalitate rigidă, în care toată rezultatele economice ale tuturor trebuie să fie egale și permite niște variații în resurse ca fiind totuși juste. Însă cu un anumit amendament: cei ce au anumite avantaje trebuie să le folosească în beneficiul celor mai puțin avantajați. Un exemplu din lumea reală este următorul: dacă Tim Berners-Lee ar fi devenit miliardar ca urmare a invenției World Wide Web, ar fi fost justificat, pentru că invenția lui a fost în beneficiul tuturor, inclusiv a celor mai dezavantajați. (Din fericire, a decis să nu își breveteze invenția, iar internetul este astăzi un loc diferit și gratuit datorită deciziei lui). Un alt exemplu ipotetic justificat ar fi dacă, într-o viitoare călătorie către planeta Marte, atunci când și dacă viața pe Pământ va deveni insuportabilă, miliardarul Elon Musk le va fi oferit și celor mai dezavantajați posibilitatea unui bilet. Explicația este că inegalitatea existentă între Elon Musk și restul lumii ar fi justificată pentru că, în absența planurilor lui Musk, această posibilitate nu ar exista deloc.

Timp de jumătate de secol, lucrările lui John Rawls au fost discutate în aproximativ 3.000 de articole, iar cartea O Teorie a Dreptății a fost citată de aproape 60.000 de ori. ”Rawls a oferit un limbaj care să descrie ceea ce este rău în explozia inegalității din țările bogate”, scrie jurnalistul Dylan Matthews într-un material care marchează împlinirea a 50 de ani de la publicarea cărții, material în care argumentează că influența acestei cărți ar putea abia acum să înceapă. ”Principiul diferenței a oferit o formă nouă de a contesta creșterea inegalității. Problema nu e averea sau existența clasei capitaliste în sine. Problema e că această creștere a inegalității nu aduce niciun beneficiu celor mai puțini norocoși din societate, ci, din contră, îi afectează. Să le oferi oamenilor limbajul să înțeleagă ceea ce este rău în societate, poate fi un instrument foarte puternic.”

Dacă se întâmplă să rămâneți fără subiecte de conversație în timpul întâlnirilor de sărbători, încercați acest exercițiu: cum ar arăta societatea pe care ai construi-o din spatele unui văl al ignoranței, care te-ar împiedica să știi cine ar urma să fii în acea societate?


Acest material a apărut prima dată în rubrica Starea Ideilor din newsletter-ul săptămânal Starea Nației.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *